Piramida Alimentelor

Piramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor

nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate

zilnic pentru a menţine starea de sănătate şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a

diverselor boli legate de alimentaţie. Indicaţiile sunt exprimate în porţii de

alimente, al căror consum zilnic va furniza toţi nutrienţii esenţiali.

În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:

1. Pâine, cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi);

2. Legume şi vegetale (3-5 porţii pe zi);

3. Fructe (2-4 porţii pe zi);

4. Lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi);

5. Carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi).

Fiecare grupă de alimente este etalată vizual pentru a uşura sfatul nutriţional

practic. De asemenea, este reprezentat numărul de porţii ce trebuie consumate

zilnic. Variaţia dintre minim şi maxim în ceea ce priveşte numărul de porţii depinde

de nevoile energetice şi de preferinţele alimentare personale. Fiecare

persoană trebuie să consume cel puţin numărul minim de porţii pentru fiecare

grupă de alimente. Astfel, consumând alimente din toate „etajele” piramidei se

realizează un aport adecvat de macro- şi micronutrienţi.

Piramida alimentară subliniază în acelaşi timp echilibrul, varietatea şi

moderaţia cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent

pe consumul cerealelor, legumelor şi fructelor. Sunt reprezentate grafic alimentele

ce furnizează macronutrienţii (glucide, proteine, lipide) şi micronutrienţii

(vitamine, minerale) necesari pentru a menţine starea de sănătate a populaţiei.

Cerealele, legumele şi fructele sunt cel mai bine reprezentate în piramida

alimentară, ca fundament al alimentaţiei echilibrate, numindu-le „bază” pentru o

nutriţie adecvată şi pentru sănătate, notabil fiind faptul că acestea pot reduce

riscul de apariţie a bolilor cronice.

Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, deoarece au un conţinut

scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr şi sodiu (dăunătoare în cantităţi

excesive). Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte, brânză,

peşte, carne şi produse din carne cu un conţinut scăzut în grăsimi), reprezentate

grafic în al treilea nivel al piramidei, punându-se accent în ultima perioadă pe

consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roşii (care tind să urce în partea

superioară a piramidei).

Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi şi

de produse zaharoase. Această porţiune nu are ataşate recomandări în ceea ce

priveşte numărul de porţii, ci doar menţiunea de a fi consumate rar şi în cantităţi

mici.

Se recomandă reducerea cantitaţii de sare, iar alcoolul, dacă este consumat,

trebuie să se rezume la cantităţi mici.

Implementarea în practică a raporturilor ce stau la baza alcătuirii piramidei

alimentare are capacitatea de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a reduce

riscul unor boli cronice cum sunt boala coronariană, accidentul vascular cerebral,

diabetul zaharat şi unele forme de cancer.

Există diferenţe în ceea ce priveşte alegerea diverselor alimente, aceasta

variind în funcţie de cultură, obiceiuri familiale, religie, costul şi disponibilitatea

alimentelor, alergii şi intoleranţe alimentare.

Piramida oferă posibilitatea alegerii alimentelor din fiecare grupă reprezentată,

putându-se crea combinaţii în funcţie de preferinţele individuale.

Totuşi, în cazul în care una din categoriile de alimente nu poate fi consumată

(de exemplu, când nu se pot consuma lapte şi derivatele sale în cazul intoleranţei

la lactoză sau din diverse alte motive), este necesar ca nutrienţii furnizaţi de

respectiva grupă să fie aduşi din alte produse (de exemplu calciu furnizat de cereale

îmbogăţite cu calciu, sucuri de fructe îmbogăţite cu calciu, lapte şi derivate

delactozate).

Carnea şi peştele reprezintă surse majore de fier, zinc şi vitamine din grupul

B în majoritatea dietelor. Dacă sunt evitate alimentele de origine animală sau

în cazul în care cantităţile consumate nu sunt cele adecvate, acestea trebuie furnizate de alte alimente (de exemplu, cerealele îmbogăţite cu fier, spanacul, fasolea uscată, lintea, mazărea sunt importante surse de fier).

Alături de recomandările dietetice, activitatea fizică efectuată zilnic aduce

un real beneficiu. Este demonstrat faptul că activitatea fizică regulată scade riscul

anumitor boli cronice cum ar fi hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral,

cardiopatia ischemică, diabetul zaharat tip 2, cancerul de colon şi osteoporoza.

Astfel, pentru a reduce riscul de apariţie a acestor boli cronice este

recomandat ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată,

preferabil în fiecare zi a săptămânii.

Activitatea fizică regulată reprezintă şi o modalitate de a obţine şi de a

menţine totodată o greutate corporală normală, atât în rândul adulţilor, cât şi la

copii şi adolescenţi.