Showing posts with label clasa a 5-a. Show all posts

Thursday, 3 October 2013

Medii

Dacă a și b sunt numere reale pozitive media pătratică a acestora este $m_p$ = $\sqrt{{a^2+b^2}\over 2}$

Generalizare : pentru n numere reale pozitive $x_1$ , $x_2$ , ..., $x_n$ formula mediei pătratice este $m_p$ = $\sqrt{{x_1^2+ x_2^2 +... +x_n^2}\over n}$

Monday, 30 September 2013

Thursday, 26 September 2013

In 1848, omnibuses appeared in Bucharest. Omnibuses are vehicles that could take all classes of people without making any discrimination. These omnibuses had a size almost similar with the carriages who were racing through the city, generally with 14 seats and being pulled by three horses.

In Romania, the first railroad appeared in Transylvania in the nineteenth century, when it was under Austro-Hungarian domination. The first animal-drawn railway factories were built in 1846 in Resita. This one was followed by the railway Oraviţa-Baziaş, put into operation in 1854.

Traducere:

In anul 1848 au aparut si in Bucuresti omnibusele. Omnibusele sunt mijloace de transport cu care puteau circula toate categoriile de oameni fara a se face vrio discriminare. Aceste omibuse aveau o marime aproape asemanatoare cu cea a carutelor care faceau curse prin oras, avand in general 14 locuri si fiind trase de trei cai.
Pe teritoriul actual al României, primele căi ferate au apărut în Transilvania în secolul al XIX-lea, pe când aceasta se afla sub dominatia Austro-Ungariei. Prima cale ferată uzinală cu tracțiune animală a fost construită la Uzinele Reșița în 1846. Aceasta a fost urmată decalea ferată Oravița-Baziaș, dată în funcțiune in 1854.

Thursday, 19 September 2013

Violența în școală - Modalități de prevenire

Violenţa în şcoală este o realitate pe care n-o putem nega şi nici neglija. Lucrul cel mai important este să găsim metode eficiente de combatere a violenţei, de orice fel ar fi ea, pentru că altfel acest fenomen se va croniciza şi va fi greu de stăpânit în contextul societăţii actuale.

Violenţa este o problemă care îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult în societate, iar de câţiva ani şi în şcoală.

Există un nivel de indisciplină inerent în şcoli, ca rezultat al faptului că elevii sunt la o vârstă la care sunt tentaţi să treacă peste reguli, iar această indisciplină poate duce la un comportament violent. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi indisciplină pot influenţa comportamentul elevilor, aceştia putând fi tentaţi să imite acţiunile văzute la televizor. Societatea românească trece printr-o criză din punctul de vedere al valorilor sociale. Violenţa este din păcate pentru mijloacele de informare în masă o afacere rentabilă, iar formele dramatizării şi exagerării atrage publicitatea dorită, rating-ul. În mass-media se pune accentul pe ideea că nu este nevoie să ai multă şcoală pentru a avea succes în viaţă şi că succesul se măsoară în primul rând prin bani. Aceste modele sunt perpetuate şi în familie, şi pe stradă, iar şcoala are puţine şanse de a schimba mentalitatea elevilor în condiţiile în care toate celelalte surse de informare spun contrariul. Copiii sunt în şcoală şase sau şapte ore pe zi. În rest sunt acasă, pe stradă, se uită la televizor. Tot ce învaţă în şcoală – cum să vorbească, cum să se poarte – este contrazis de ce văd în rest. Părinţii nu se implică suficient. Tema „violenţa” invită din păcate şi la respingerea vinovăţiei şi a răspunderii. Părinţii pot înfiera educaţia lipsă sau greşită din familie. Şcoala singură nu poate să reziste tendinţei actuale. Este nevoie de o politică hotărâtă de combatere a violenţei sociale şi de educare a adulţilor.

Agresiunile întâlnite în şcoală sunt injuriile, jignirile, îmbrâncelile, intimidările, vulgarităţile. Conflictele au de cele mai multe ori o justificare minoră, însă pot culmina cu agresiuni fizice. Altă problemă este aceea a taxelor de protecţie cerute de elevii mai mari sau de persoane din afara şcolii. Elevii nu discută cu profesorii şi preferă să-şi rezolve singuri conflictele ce apar între ei, fără implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore în care să discute despre problema conflictului, metode şi tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecinţele comportamentului violent. Este necesară prezenţa în fiecare şcoală a unui psiholog care să consilieze elevii şi să colaboreze cu profesorii, dar se face simţită şi necesitatea educării părinţilor, mai ales că unele conflicte au fost escaladate tocmai prin implicarea acestora, ajungându-se la ameninţări cu moartea şi bătăi în plină stradă. Situaţia devine problematică atunci când aceste incidente se repetă foarte des, fie când violenţa este foarte puternică sau se manifestă asupra profesorilor. Sunt necesare măsuri pentru întărirea securităţii, respectiv angajarea unor firme de pază şi o mai bună colaborare cu poliţia, instalarea unor sisteme de supraveghere video în curtea şi holurile şcolii.

În această problematică este vorba de răspunderea cetăţenilor, adolescenţi şi adulţi deopotrivă. O importanţă deosebită o are întrebarea pedagogică, cum pot învăţa copiii şi adulţii să-şi recunoască răspunderea de a avea o atitudine clară faţă de violenţă, să exerseze forme paşnice de a stinge conflicte, să îndepărteze violenţa din drumul lor şi să reacţioneze împotriva violenţei. Rolul prevenţiei violenţei: întărirea personalităţii, toleranţă, promovarea creativităţii şi sprijinirea dezvoltării individuale. Succesul şcolar poate ajuta la clădirea aprecierii personale. Dacă un elev cunoaşte eşecul la şcoală, trebuie să-l convingem că el este valoros pentru societate şi pentru noi. Astfel îi vom întări personalitatea. Înţelegerea, abnegaţie şi model, o relaţie optimă profesor-elev cântăresc mai mult decât pedeapsa. Şcoala trebuie să dea posibilitatea elevilor să înţeleagă relaţiile sociale şi să-i pregătească să fie responsabili, să se poată descurca într-o societate a vitezei.

Există consens în părerea că cea mai mare parte a potenţialului de agresiune şi violenţă care apare în şcoală este „importat”. Dar este sigur că există şi factori şcolari care duc la violenţă, începând cu relaţia profesor-elev şi climatul social până la metodele de predare, evaluare, eşec, izolare. Atitudinea violentă a unor elevi are cauze atât externe cât şi interne. Cauzele externe ocupă un loc uriaş de mare: climatul educativ restrictiv din familie, alăturarea la grupuri agresive şi consumul regulat de filme cu violenţă. Elevii care trăiesc în astfel de mediu se comportă agresiv la şcoală.

Se mai poate preveni violenţa şi prin întărirea curajului civil. În şcoală şi în afara şcolii este vorba de două obiective: clarificarea noţiunii de curaj civil şi antrenarea, exersarea acestui curaj. Orice situaţie conflictuală este determinată de factori concreţi şi de situaţie. Ea este, în ciuda unui model de bază asemănător, unică în felul ei. Curajul civil se bazează pe hotărârile personale şi nu pot fi prescrise. Curajul nu poate fi despărţit, de exemplu, de dreptate. Asta trebuie să înţeleagă copiii prin curaj civil: să intervină pentru cineva, chiar dacă ar fi mai simplu să treacă cu vederea şi să plece; să fie pregătiţi să ia în considerare şi eventuale dezavantaje legate de intervenţie; să nu se lase intimidaţi; să ajute la nevoie; să-şi exprime părerea, chiar dacă aproape toţi din grup au alte opinii; să ceară ajutor, să dea anunţuri, să descrie făptaşul. Lecţie foarte importantă pentru curajul civil este exersarea. Jocul de rol, prin care devenim conştienţi de temerile şi limitele noastre de acţiune. Deseori subapreciem diversitatea posibilităţilor noastre de acţiune. În jocurile de rol şi exersările concrete cu situaţii de violenţă directă putem descoperi noi răspunsuri creative la situaţii de conflict. Antrenamentul atitudinii ne oferă şansa să încercăm, să exersăm şi să reflectăm la atitudini neprobate. Curajul civil al copiilor este cerut des în situaţii de toate zilele. Astfel de situaţii ar putea fi: unui elev i se cer bani pentru a fi protejat împotriva altor agresori, sau o gaşcă pretinde un furt din magazin ca ritual de intrare. Astfel de situaţii trebuie explicate detaliat. Se va cere elevilor să spună cum s-ar comporta ei în astfel de situaţii. Se vor proba mai multe modalităţi de acţiune şi se vor observa reacţiile de fiecare dată. O astfel de scenă se discută mai întâi şi se interpretează de mai multe ori de către elevi, dezbătându-se de fiecare dată. Astfel se vor analiza dificultăţile şi obstacolele precum şi reacţiile lipsă sau potrivite situaţiei. Rolul profesorului este acela de sfătuitor.

Un proces de învăţământ eficient presupune prezenţa unui angajament al educatorilor pentru apărarea demnităţii umane şi a democraţiei. Cerinţe pentru profesori: capacitatea de a gândi în variante, iar în polemici să fie apărătorii alternativelor, chiar dacă nu sunt ale lor proprii; capacitatea de a planifica procese de învăţare şi de a le conduce fără a fi autoritar; (acest lucru implică respectul pentru opiniile elevului) fidelitatea pentru legile de bază fără a fi înclinat spre dogmatism şi îndoctrinare.

Sportul are un rol deosebit de mare în prevenirea violenţei şi a intoleranţei. El poate canaliza şi îndepărta agresivitatea din perspectivă fiziologică şi psihologică, poate promova integrarea socială, îndeosebi prin jocurile de echipă. Sportul promovează recunoaşterea regulilor, respectarea adversarului.

Şi religia joacă un rol important în acest sens. Renunţarea la dimensiunile religioase nu ar fi un procedeu favorabil, nici pentru membrii aceleiaşi confesiuni, dar nici pentru înţelegerea interculturală, atât de importantă. În centrul învăţării despre rezistenţa fără violenţă trebuie să se afle iubirea. A plăti ura cu aceeaşi monedă nu înseamnă decât să contribui la creşterea urii. Fiecare trebuie să aibă suficientă morală şi înţelegere pentru a distruge lanţul urii. Aceste poziţii sunt alternative la violenţă şi ură. Comparaţiile dintre religii pot încuraja înţelegerea şi toleranţa.

Acţiunea, intervenţia curajoasă pentru demnitatea umană şi pentru o convieţuire paşnică, tolerantă presupune găsirea unui punct de vedere, a unei hotărâri personale. Acest lucru se poate întâmpla cu ajutorul mijloacelor argumentative ale învăţării. Prelucrarea, câştigarea unei poziţii poate fi încurajată şi de reprezentarea artistică prin care îşi poate găsi exprimarea. În procesul de prelucrare grafică se face schimb de idei cu elevii şi astfel educatorul participă cu sfaturi. Arta se dovedeşte astfel în tematica violenţei o formă potrivită de exprimare pentru că ea face loc nu numai argumentelor, ci şi a sentimentelor de apropiere de semeni.

În procesul de instruire accentul cade pe rolul răspunderii personale. Nu trebuie promovată atitudinea de a tolera violenţa (în cazul bătăilor din curtea şcolii, sau în clasă), ci de a lua atitudine, după posibilităţi, împotriva violenţei.

Macheta Vulcan

25 Octombrie, Ziua Armatei Romane

Moment simbolic in istoria poporului roman, inscris in calendarul sarbatorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua armatei romane

Moment simbolic in istoria poporului roman, inscris in calendarul sarbatorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua armatei romane, o zi de glorie si de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, ostirea noastra si-a ingemanat faptele de arme cu soarta neamului romanesc, indeplinindu-si misiunea nobila de a apara unitatea nationala si integritatea teritoriala a statului roman.

La 25 octombrie 1944, glorioasa armata romana elibera ultima localitate romaneasca de sub ocupatie straina: orasul Carei. Prin lupte grele si sangeroase si fapte de eroism, armata romana a reintregit Transilvania strabuna, leaganul natiunii si civilizatiei romanesti, din al carui trup fusese rapita partea de nord-vest prin odiosul dictat de la Viena. Actiunile militare purtate de armata romana in batalia pentru Ardeal alcatuiesc un drum glorios, soldat pe pamantul transilvan cu numeroase jertfe. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, comandata de bravul general Dascalescu, si trupele armatei I ale neinfricatului general Atanasiu au cazut vitejeste in luptele sangeroase de la Sfantu Gheorghe, Targu Mures, Oarba de Mures, Paulis, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare si Carei, in total peste 50.000 de oameni (morti si raniti). Odata cu incheierea actiunii de eliberare a teritoriului patriei, dupa 25 octombrie 1944 armata romana a participat, alaturi de armata sovietica, in lupta pentru eliberarea Ungariei. Ea a desfasurat actiuni militare pe Tisa mijlocie, pentru eliberarea oraselor Debretin si Nyiregyhaza si a participat la marea operatiunee pentru eliberarea Budapestei, unde si-a adus o contributie importanta la ruperea centurilor fortificate ale orasului si la nimicirea marilor centre de rezistenta. A avut, de asemenea, un mare rol in eliberarea orasului Miskolc si in cucerirea muntilor Hegyalya, Bukk si Matra. Pe frontul din Ungaria, brava armata romana a angajat peste 210.000 militari, eliberand 14 orase mari si 1.224 de comune. In cursul acestor lupte, din randul ostasilor nostri au cazut la datorie 42.000 de oameni (morti, raniti, disparuti si prizonieri). In Cehoslovacia, armata romana, actionand in continuare alaturi de armata sovietica, a desfasurat actiuni in perioada 18 decembrie 1944 - 12 mai 1945. La operatiune, pe frontul Cehoslovaciei au participat 248.450 militari romani, din randurile carora au cazut 67.495 de eroi. De asemenea, aproximativ 2.000 de militari romani din Regimentul 2 Care de lupta si-au adus contributia la eliberarea partii de nord-est a Austriei. Ei au infruntat inamicul in lupte grele la Mistelbach, Zisterdorf si Poysdorf. Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptatori, din care au pierit peste 169.822 de eroi, armata romana, care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagra pana in cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 km patrati de sub ocupatie straina (Romania, Ungaria, Cehoslovacia si Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntosi, a fortat 12 cursuri mari de apa si a eliberat peste 3821 localitati, dintre care 53 de mari orase. Ostasii romani au provocat inamicului pierderi echivaland cu 15 divizii. Pe frontul de vest, efortul economic al Romaniei a atins fabuloasa suma de 1.120.000.000 dolari, ceea ce insemna de patru ori bugetul Romaniei pe exercitiul financiar 1937-1938. Zilnic, contributia Romaniei in razboiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari. La 9 mai 1945, cand razboiul a luat sfarsit cu victoria Natiunilor Unite - armata romana se gasea in apropiere de Praga si in estul Austriei, prezentandu-se cu un bilant bogat de lupta, si s-a intors in tara cu steagurile de lupta acoperite de glorie nemuritoare, trecand pe sub Arcul de Triumf ca o armata biruitoare, care si-a facut datoria fata de patrie si poporul sau, precum si fata alte popoare.
La aceasta mareata sarbatoare, cu ocazia Zilei armatei romane, se cuvine ca tuturor eroilor neamului si veteranilor de razboi, care au infruntat gloantele si vitregia razboiului, celor care si-au dat viata pentru libertatea, unitatea si integritatea Romaniei, sa le aducem un calduros si pios omagiu si sa le transmitem de peste timp ganduri de recunostinta vesnica din partea generatiilor de azi, a noastra, a tuturor

Transportul

Transportul se referă la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum și a bunurilor, semnalelor sau informațiilor. Termenul vine din latină, de la "transportare", trans (peste) și portare (însemnând a purta sau a căra).
Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și mijloace de transport.
Transportul facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile comerciale.
Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificând și generalizând se poate discuta de trei mari ramuri:
a)Infrastructura de transport cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) și terminalele (aeroporturile, stațiile feroviare, autogările, etc).
b)Vehiculele, de toate tipurile: autovehicule, trenuri, vapoare, etc, impreună cu toate aspectele ce țin de proiectare, construcție, diagnoză și exploatare a autovehiculelor, trafic rutier, management.
c)Gestiunea transporturilor, de competența ingineriei transporturilor și ingineriei proiectării rețelelor și sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea sistemelor de transport, creșterea siguranței transporturilor, protejarea mediului, etc.

Transportul terestru este cea mai răspândită formă de transport. Oamenii pot să se deplaseze prin propriile forțe sau cu ajutorul unor mijloace de transport ce folosesc forța umană, cum ar fi bicicleta, sau pot folosi tracțiunea animală, pentru a tracta căruțe sau alte tipuri de atelaje.

Sommer

Der Sommer ist die Jahreszeit zwischen Frühling und Herbst, und zugleich die wärmste, der vier Jahreszeiten.

Der astronomische Beginn des Sommers wird auf der Nordhalbkugel der Erde um den Zeitraum der Sonnenwende auf den 21. Juni gesetzt. Er endet am 23. September, der Tagundnachtgleiche.

Im Unterschied zum astronomischen wird der meteorologische Sommer auf der Nordhalbkugel den Monaten Juni, Juli und August zugeordnet.

In den Sommer fallen die Tierkreiszeichen Krebs, Löwe und Jungfrau.

Typische Sommerblumen sind die Rosen und die Sonnenblumen.

Eis ist ein gefrorenes Dessert

und hat aus Milchprodukten, wie

Milch und Sahne gemacht, und

oft mit Früchten oder anderen

Zutaten und Aromen kombiniert.

Es ist die beste Wüste im Sommer.

Im Sommer die Sonne scheint hei .

Es ist lange hell. Das Wetter ist sehr

schon. Wir haben Ferien drei Monate:

Juni, Juli und August. Sie sind die drei

Monate von Sommer. Kirsche,

Erdbeeren und Wassermelonen sind

reif. Getreide ist auch reif. Rosen,

Gladiolen und Dahlien sind bluhen.

Im Sommer

O weiche Luft voll Blumenduft,
O Vogelsang der Auen,
Wie sehn ich bang mich Monde lang,
Zu lauschen und zu schauen!
Nun lacht die Erde um mich her
Im Sommersonnenscheine –
Der kleine Finke schlägt nicht mehr,
Die Primel verblüht am Raine!

Die Rosen blühn aus vollem Grün,
Mit lichtem Tau begossen,
Die Sommerpracht ist aufgewacht,
Die Knospenwelt erschlossen.
Was schein die Flur nur heut so leer?
Ich wandle still alleine –
Der kleine Finke schlägt nicht mehr,
Die Primel verblühte am Raine!

Ferdinand Ernst Albert Avenarius

Aus der Sammlung Erstes Wandern

Berlin

Berlin, the capital of Germany, is one of the most visited turistic city in Europe. It has 746 hotels with 112,400 beds and recorded 20.8 million overnight hotel stays and 9.1 million hotel guests in 2010. Berlin is an industrial city, too.

Berlin is located in the north of Germany and is built on the rivers Spree and Havel. With a total area of 892 sq km, it has a total population of more than 4.5 milion people.

In Berlin we can see a lot of monuments, like The Fernsehturm, The Victory Column, The Kaiser Wilhelm Memorial Church and The Brandenburg Gate. Also, it is famous for its attractive shops and interesting museums.

Wednesday, 18 September 2013

Meine Freizeit

In meine Freizeit ich gehe ins Kino oder in eine Restaurant mit meinen Freunden. Aber ich spiele Tennis, Handball und Karten.

An Wochende ich male, schimme, fotografiere und fahre Rad. Ich hore Musik und treffe mit Freunden und meine Familien. Aber ich ordne meine CDs und klebe Fotos ein.

In der Woche ich kaufe nachher ein. Jedoch sehe ich fern und spiele Computer. Ich schreibe Vokabln ab und treffe mit meine Freunden am Abend. Wir gehen ins Kino oder so was. Und ich raumen auf und mache Hausaufgaben.

A letter

Dear ...,

My family and I are in Romanian, at Mamaia. We travelled here by my father’s car. The road was excellent. We saw very beautiful landscapes. When we arrived in Mamaia, we stopped at a campside, called “Camping Holiday”.The food was delicious and traditional. The people there was very friendly, and they learn us to play lot of games. We played on the beach and, after that, we swam in the Black Sea. It was really funny.

In the evening we made a campingfire and we ate sausages. At night, we slept in our little houses.

The next day, we went to Constanta. Here we saw many monuments, like Ovidiu’s statue. After that, we went to the dolphinarium. Here we saw very nice dolphins did many tricks. Than, we went to the aquarium and we saw different kinds of fish, but we saw aquatic mammals, too! It was fantastic.

In the afternoon, we ate the lunch at McDonalts. In the evening, we travelled in the Saturn resort and we stopped at a hotel, where we stayed five days.

This week was the best excursion in this summer, but I want to see you.

All the best,

...

Ziua Nationala a Romaniei

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.

Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile Cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului (n. r.: Vasile Goldiş – fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul României, ministru al Culturii, fost redactor al ziarului Românul, cel care în calitate de preşedinte al delegaţiei ardelene a adus la cunoştinţa Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia).

Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre. Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplina libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte: Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari, cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate – cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană -, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române şi exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului, au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită…

Andrii Popa - Versuri

Cine trece-n valea seacă
Cu hangerul fără teacă
Şi cu pieptul dezvelit
Andrii Popa cel vestit,
Andrii Popa cel vestit.

R: E haiduc şi e vestit,
Andrii Popa ce voinic.2X

Şapte ani cu voinicie
Şi-a batut joc de domnie,
Şi tot prada neâncetat
Andrii Popa hoţ bărbat,
Andrii Popa hoţ bărbat.

R: …
Zi şi noapte tot călare
Trage bir din drumu' mare,
Şi din ţara peste tot
Fug neferii cat ce pot,
Fug neferii cu ce pot.

Caci el are-o pusca plina
Cu trei glonti la radacina
Si-are-un murg de patru ani,
Care musca din dusmani,
Care musca din dusmani.

R: …

Şi are fraţi de cruce şapte,
Care-au supt sange cu lapte,
Şi nu-i pasă de nimic
Andrii Popa cel voinic,
Andrii Popa cel voinic.

R: …

Laleaua

Lalea

Lalele

Clasificare științifică

Regn:	Plantae
Încrengătură:	Magnoliophyta
Clasă:	Lilliopsida
Ordin:	Liliales
Familie:	Liliaceae
Gen:	Tulipa

Laleaua (Tulipa) este un gen care cuprinde aproximativ 100 de specii de plante cu flori din familia Liliaceae. Sunt originare din sudul Europei, nordul Africii și Asia, dinAnatolia și Iran (unde floarea este reprezentată pe drapelul național) până în China șiJaponia. Zonele cele mai diversificate în ceea ce privește speciile de lalele sunt Munții Pamir, Munții Hindu Kush și stepele din Kazakhstan.

Specii selectate

Tulipa acuminata
Tulipa agenensis
Tulipa armena
Tulipa aucheriana
Tulipa batalinii
Tulipa bakeri
Tulipa biflora
Tulipa borszczowii
Tulipa butkovii
Tulipa carinata
Tulipa celsiana
Tulipa clusiana
Tulipa cretica
Tulipa cypria
Tulipa dasystemon
Tulipa didieri
Tulipa dubia
Tulipa edulis
Tulipa ferganica
Tulipa gesneriana
Tulipa goulimyi
Tulipa greigii

Tulipa grengiolensis
Tulipa heterophylla
Tulipa hoogiana
Tulipa humilis
Tulipa iliensis
Tulipa ingens
Tulipa julia
Tulipa kaufmanniana
Tulipa kolpakowskiana
Tulipa kurdica
Tulipa kuschkensis
Tulipa lanata
Tulipa lehmanniana
Tulipa linifolia
Tulipa marjolettii
Tulipa mauritania
Tulipa micheliana
Tulipa montana
Tulipa orphanidea
Tulipa ostrowskiana
Tulipa platystigma
Tulipa polychroma

Tulipa praecox
Tulipa praestans
Tulipa primulina
Tulipa pulchella
Tulipa retroflexa
Tulipa saxatilis
Tulipa sharonensis
Tulipa sprengeri
Tulipa stapfii
Tulipa subpraestans
Tulipa sylvestris
Tulipa systola
Tulipa tarda
Tulipa tetraphylla
Tulipa tschimganica
Tulipa tubergeniana
Tulipa turkestanica
Tulipa undulatifolia
Tulipa urumiensis
Tulipa urumoffii
Tulipa violacea
Tulipa whittalli

Tulipa linifolia
Tulipa praestans
Tulipa turkestanica
Tulipa pulchella
Tulipa
Tulipa
Tulipa
Tulipa'

Alimentele de Origine Minerală, Vegetală și Animală

Mâncarea vine în general fie din sursă vegetală, fie din sursă animală, fie minerală. Mâncarea variază după cultură, nație, popor, dar și poziția geografică și este obținută prin activități precum cultivarea (în cazul plantelor), a creșterii animalelor, pescuitul, mai rar vânarea animalelor sălbatice.

ALIMENTE DE ORIGINE MINERALA

APA reprezintă cel mai important aliment, fără de care oamenii şi vieţuitoarele nu pot trăi.

În condiţii naturale, apa pură este un lichid: -incolor (fără culoare);

-inodor ( fără miros);

-insipid ( fără gust).

Numai straturile de apă cu grosime peste 2 m au o culoare albastru-verzui.

Terra este denumita şi „Planeta albastră” datorita faptului că 71% din suprafaţa sa este acoperita de apele Oceanului Planetar.

În corpul omenesc apa reprezintă 70-80% din masa corporală la copii şi tineri, iar la adulţi circa 60%.

SAREA este una din cele mai răspândite substanţe din natură şi se găseşte în zăcăminte; se extrage din saline.

Importanţa sării ca aliment are la bază necesitatea organismului nostru de a primi anumite cantităţ de sodiu şi clor.

Cantitatea zilnică de care avem nevoie este de 0,5 g de sodiu. Din păcate foarte multe persoane consumă cantităţi de sare de 10 ori mai mari, iar acest lucru nu este benefic pentru organism. Prea multă sare măreşte riscul bolilor cardiace, mai ales la persoanele supraponderale.

TIPURI DE SARE:

-sare albă: în care predomină cristalele transparente;

-sare vânătă: cu cristale mici cu depuneri de anhidrit (praf argilos fin);

-sare vargată: un amestec de sare albă şi sare vânătă cu caracteristici comune.

ALIMENTE DE ORIGINE VEGETALA

Multe plante sunt mâncate pe post de aliment, iar în prezent există în jur de 2000 de specii de plante cultivate pentru consumarea ca aliment.Semințele plantelor sunt o sursă bună de mâncare atât pentru oameni, cât mai ales pentru animale pentru că ele conțin substanțele nutritive necesare plantei pentru emergența din sol. Semințele comestibile includ cerealele (cum ar fi grâul, orzul sau orezul), legumele (precum mazărea, fasolea sau lintea) și nucile. Semințele oleaginoase sunt folosite pentru obținerea uleiului prin presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, măsline sau susan). Cea mai veche formă de hrană preparată era hummus-ul (un fel de terci din mazăre) care se întâlnea în Egiptul Antic. Fructele plantelor sunt foarte des consumate pentru conținutul lor ridicat de proteine vegetale și de vitamine, cum ar fi vitamina C. Plantele au dezvoltat între timp fructe care atrag atât prin înfățișarea lor cât și prin miros, gust, textură, asigurând-și astfel perpetuarea speciei. Alte părți ale plantelor care mai sunt mâncate pe post de aliment mai sunt: frunzele (salată, pătrunjel, varză, spanac, etc.), tuberculii (cartof), inflorescențele (conopidă), bulbii (ceapă, usturoi, etc.) sau rădăcina (morcov, ridichi, pătrunjel, țelina, etc.).

În funcţie de structură, fructele pot fi:

-fructe seminţoase, care au seminţele închise în cămăruţe (mere, pere, etc.);

-fructe sâmburoase, care au un sâmbure tare ce închide sămânţa (cireşe, etc.);

-fructe bace, care au seminţe mici, răspândite în pulpa fructelor (fragii, etc.);

-fructe nucifere/oleaginoase, care au sămânţa împrejmuită de o coaja tare (nuci, etc.).

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Animalele pot fi folosite ca mâncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele pe care le elaborează. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe când produsele luate indirect de la animale sunt laptele, ouăle de la păsări și mierea de la albine. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor dăunători care ar putea exista în produsele de origine animală, acestea sunt aproape întotdeauna supuse unei operații precum fierberea, prăjirea, afumarea sau pasteurizarea (în ceea ce privește laptele). Peștele face uneori excepție întrucât popoarele asiatice mai consumă fileuri de pește care nu au fost supuse vreunei operaţii de pregatire („sushi”).

Pages