Arsurile

Ce observati?

• In cazul arsurilor superfi ciale, pielea este rosie, usor umflata si dureroasa. Daca arsura este mai adanca, se formeaza si basici. Aceste arsuri sunt extrem de dureroase.

• Daca straturile din profunzime ale pielii au fost arse, rana in sine nu este dureroasa, deoarece au fost distrusi si nervii din locul respectiv. Arsura este uscata, poate avea culoarea neagra, cu aspect de pergament, sau alba. Oricum, pielea din jurul ranii, mai putin arsa, este foarte dureroasa.

Ce trebuie facut?

1.    Raciti arsura cat mai repede posibil, cu apa rece sau putin calduta, de la robinet sau de la dus, de exemplu.
2.     Raciti timp de 15–20 de minute, sau pana cand durerea mai scade.
3.     Indepartati hainele si bijuteriile, daca nu sunt prinse de piele.
4.    Dupa ce ati racit arsura, aplicati o compresa sau o tesatura curata, umeda.
5.    Daca au aparut basici, nu le spargeti.
6.    Nu ungeti arsura cu creme cand acordati primul ajutor.
7.    Sfatuiti victima sa mearga la medic. Acesta va verifi ca daca victima are nevoie de protectie impotriva tetanosului.

Atacul cerebral

Ce observati?

• Semnele atacurilor cerebrale nu sunt intotdeauna usor vizibile. De exemplu, victima acuza amorteala sau lipsa de vlaga subita la nivelul fetei, bratului sau piciorului, adesea in aceeasi parte a corpului. Uneori, victima poate devein brusc confuza sau nu mai poate vorbi sau sustine o conversatie cu usurinta. Alte victime au tulburari de vedere, acuza ameteala sau nu-si mai pot mentine echilibrul. Altele au o durere de cap brusca.

Ce trebuie facut?

• Daca banuiti ca o persoana a avut un atac cerebral, verificati sistematic daca este capabila sa realizeze urmatoarele activitati fara probleme:

1.    Cereti victimei sa rada sau sa-si arate dantura. Uitati-va atent daca gura este stramba sau unul din colturile gurii este mai jos decat celalalt.
2.    Cereti victimei sa inchida ochii, sa-si ridice ambele brate simultan la orizontala si sa intoarca palmele in sus. Verificati daca unul din brate cade sau nu este ferm.
3.    Cereti victimei sa repete o propozitie simpla. Verifi cati daca vorbeste clar sau se balbaie.

Daca victima nu este capabila sa efectueze una dintre aceste activitati, este posibil sa fi suferit un atac cerebral.

Nu subestimati situatia chiar daca victim neaga ca s-ar simti foarte rau. Victima are nevoie urgenta de ajutor.

1.    Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile de urgenta, daca sunteti singur.
2.    Ajutati victima sa se odihneasca si nu-I permiteti sa faca efort. Asezati victim intr-o pozitie confortabila (de exemplu in pozitie sezand sau semi-sezand).
3.    Verifi cati periodic daca victima este constienta si respira normal

Cei patru pasi in acordarea primului ajutor

Cei patru pasi patru pasi in acordarea primului ajutor

Situatiile in care este necesar primul ajutor pot fi foarte diferite, dar cel care acorda primul ajutor va trebui sa urmeze patru pasi, indiferent de situatie.

Cei patru pasi importanti sunt:
1 Luarea masurilor de siguranta.
2 Evaluarea starii victimei.
3 Solicitarea ajutorului.
4 Asigurarea primului ajutor.

Luarea masurilor de siguranta

•    Evaluati situatia si verificati daca exista pericole potentiale (de exemplu trafic, incendiu, electricitate etc.)
•    Nu va apropiati de locul accidentului decat atunci cand sunteti sigur ca viata nu va este pusa in pericol.
•    Incercati sa inlaturati pericolele la care sunt expuse victima si cei din jur.
•    Daca nu sunteti in siguranta, contactati serviciile de urgenta. 
•    Asteptati la distanta sigura, pana la sosirea ajutorului calificat.

Luarea masurilor de siguranta in caz de accident rutier
Indicatii pentru cel care ofera primul ajutor:

• Respectati intotdeauna Codul Rutier.
• Reduceti treptat viteza si sa nu franati brusc pe masura ce va apropiati de locul accidentului rutier.
• Opriti masina intr-un loc sigur, pe banda de refugiu, pe marginea drumului sau in afara lui.
• Puneti-va vesta reflectorizanta.
• Folositi semne de avertizare (precum triunghiul reflectorizant), pentru avertizarea celor care se apropie de locul accidentului.
• Nu incercati sa traversati o autostrada.
• Fiti atent la cablurile electrice de pe jos si asigurati-va ca nimeni nu se apropie de aceste cabluri si ca nu sunt atinse.
• Incercati sa preveniti un posibil incendiu, oprind contactul electric din vehiculele implicate in accident si nelasand pe nimeni sa fumeze in imediata apropiere.
• Aveti in vedere faptul ca airbag-urile care nu s-au activat, se pot umfla brusc.
• Incercati sa imobilizati vehiculele accidentate, tragand franele de mana.

Scoaterea de urgenta a victimei

• Ca regula generala, nu ar trebui sa miscati victima din locul accidentului, decat daca pericolul este iminent si nu poate fi controlat, daca nu se pot lua masuri de siguranta si numai daca nu va expuneti niciunui pericol. Daca este necesar, mutati victima in cel mai apropiat loc sigur.
• Daca victima este constienta, explicati-i ce veti face si rugati-o sa coopereze. Daca este posibil, imobilizati gatul victimei in timpul deplasarii. Rotiti cat mai putin posibil gatul, capul si corpul victimei.
• Incercati sa aplicati tehnicile corecte, chiar daca deplasarea victimei este prioritatea numarul unu.
• Protejati victima de frig sau caldura, dar deplasati-o doar daca a stat prea mult in frig si daca acest fapt poate avea urmari grave. Acoperiti victim cu o haina sau o patura pentru a
• o proteja de frig. Puteti folosi si o patura termoizolanta.
• Pentru a proteja victima de caldura, faceti umbra cu o jacheta, patura sau umbrela sau pur si simplu asezati-va in asa fel incat sa faceti umbra cu propriul corp.

Tehnica: Ridicarea Rautek

•    Asezati bratele victimei de-a lungul trunchiului sau.
•    Ingenuncheati in spatele capului victimei. Treceti o mana sub gatul victimei si pe cealalta o asezati intre omoplati. Ridicati-i cu grija capul si umerii si apropiati-va.
•    Ridicati spatele victimei in pozitie sezand. Sprijiniti-i umerii.
•    Treceti ambele maini pe sub subsuorile victimei si apucati-I un antebrat. Tineti-o strans de antebrat cu o mana si de incheietura mainii cu cealalta.
•    Ridicati-va pe vine, fara sa dati drumul bratului victimei. Victima se afl a acum intre picioarele dumneavoastra. Apasati bine mana victimei pe pieptul acesteia.
•    Ridicati-va cu spatele drept si trageti victima in sus. Mergeti cu spatele, tarand victima. Fiti atent la obstacolele din spate.
•    Exista si alte tehnici de mutare a victimelor.

 

Compresia toracica si respiratia gura la gura

Informatii generale

• Cand inima inceteaza sa mai bata, sangele nu mai circula prin corp. Din aceasta cauza, organele vitale nu mai sunt alimentate cu oxigen. Creierul este cel mai afectat. Fara oxigen, celulele
• creierului mor in cateva minute. Daca victim a suferit un stop cardiac, este foarte important ca procedura de resuscitare sa fi e efectuata cat mai repede posibil.
• Sansele de supravietuire dupa resuscitare sunt mici. Cu toate acestea, numeroase studii arata ca resuscitarea imediata are efecte pozitive. Sansele de supravietuire ale victimei se dubleaza sau chiar se tripleaza daca un martor actioneaza imediat.
• Resuscitarea este o combinatie de compresii toracice si respiratie gura la gura. Compresiile cardiace furnizeaza inimii si creierului o cantitate foarte mica, dar vitala, de sange. Respiratia
• gura la gura alimenteaza cu oxygen circulatia sanguina. Resuscitarea mai este cunoscuta si sub numele de RCP (resuscitare cardio-pulmonara).

Ce observati?

Victima nu are reactii si nu respira normal.

Ce trebuie facut?
1.    Cereti cuiva sa cheme serviciile de urgenta si spuneti-i sa aduca imediat un defibrilator electronic automat (daca exista). Faceti dvs. toate acestea daca sunteti singur.
2.    Incepeti cu 30 de compresii toracice.
3.    Apoi faceti respiratie gura la gura, de doua ori.
4.    Alternati 30 de compresii toracice cu 2 respiratii gura la gura.
5.    Nu intrerupeti procedura resuscitarii. Verifi cati starea victimei doar atunci cand reincepe sa respire normal.
6.    Continuati resuscitarea pana cand:
•    soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea;
•    victima incepe sa respire normal;
•    obositi.

Verificati cavitatea bucala
Daca toracele victimei nu se ridica in timpul primei respiratii gura la gura, inainte de a efectua a doua respiratie, verifi cati:
•    cavitatea bucala a victimei. Scoateti orice obiect care poate obstructiona caile respiratorii;
•    pozitia capului. Acesta trebuie sa fi e sufi cient inclinat pe spate, cu barbia ridicata corect.

Nu efectuati mai mult de doua respiratii gura la gura intr-o singura repriza. Acestea trebuie urmate de compresiile toracice.

Tehnica: Compresii toracice
•    Ingenuncheati langa victima.
•    Podul palmei drepte in mijlocul cutiei toracice a victimei.
•    Puneti podul celeilalte palme deasupra.
•    Incrucisati-va degetele. Aveti grija sa nu apasati victima pe coaste, partea superioara a stomacului sau partea inferioara a sternului.
•    Asigurati-va ca umerii dvs. se afl a chiar deasupra pieptului victimei. Cu mainile intinse, apasati perpendicular, cam 4–5 cm.
•    De fi ecare data dupa ce apasati, permiteti pieptului sa revina la pozitia initiala. Astfel, se va pune in miscare fl uxul de sange catre inima. Nu schimbati pozitia mainilor de pe stern.
•    Compresia si eliberarea ar trebui sa aiba aceeasi durata.
•    Efectuati 30 de compresii toracice conform procedurii descrise mai sus, la o frecventa de aproximativ 100 de compresii pe minut. Asta inseamna ca trebuie sa efectuati 2 compresii la mai putin de o secunda.
•    Aplicati 2 respiratii gura la gura.

Tehnica: Respiratia gura la gura
•    Aplecati capul victimei spre spate si ridicati-i barbia.
•    Puneti o mana pe fruntea victimei.Strangeti narile victimei intre degetul mare si aratator.
•    Cu mana cealalta, mentineti-I barbia ridicata si deschideti-I gura.
•    Inspirati normal, aplecati-va in fata si acoperiti gura victimei complet, cu gura dvs.
•    Expirati uniform aerul in gura victimei si verifi cati, in acelasi timp, daca se produce ridicarea cutiei toracice. O respiratie trebuie sa dureze cam o secunda.
•    Mentineti capul victimei aplecat si barbia ridicata. Ridicati-va capul si verifi cati daca pieptul coboara dupa ce ati introdus aerul.
•    Inspirati din nou si efectuati o a doua respiratie gura la gura.
•    Repozitionati-va corespunzator mainile si continuati cu alte 30 de compresii toracice.

Ventilatia gura la nas constituie o alternativa in cazul in care respiratia gura la gura este dificil de realizat.

Resuscitarea fara respiratie gura la gura (RCP doar cu compresii toracice)

Multe persoane, chiar si personalul medical califi cat, recunosc ca se feresc sa faca respiratie gura la gura. Este bine sa se efectueze chiar si numai compresii toracice, decat nimic. Sansele de supravietuire ale victimei vor creste, chiar daca resuscitarea nu include si ventilatie. Daca nu puteti sau nu doriti sa efectuati ventilatia gura la gura, limitati-va doar la compresiile toracice.

In mod evident, compresiile toracice combinate cu respiratia gura la gura raman cea mai buna metoda de resuscitare

  

Defibrilarea externa automata

Informatii generale

• Atunci cand inima nu mai bate si circulatia sangelui se opreste, inseamna ca victima a facut stop cardiac. Cu toate acestea, in numeroase cazuri, s-a constatat ca ritmul cardiac poate fi inca
• prezent. Insa acest ritm este anormal, contractiile inimii devenind haotice, necontrolate. Inima nu mai este capabila sa pompeze sangele.
• Functionarea DEA (defi brilator extern automat) se bazeaza pe socurile electrice, care pot corecta ritmul cardiac anormal. Daca se actioneaza rapid, ritmul cardiac poate reveni la normal. Procedura poarta numele de defibrilare.
• DEA este un dispozitiv computerizat, care analizeaza ritmul cardiac al victimei. Pe baza analizei, dispozitivul decide daca este necesara administrarea unui soc electric. DAE sunt extrem de precise si vor declansa un soc electric doar daca este necesar. Exista defi brilatoare semi-automate sau complet automate. La dispozitivele semi-automate, operatorul uman trebuie sa apese butonul pentru socuri electrice. Defi brilatorul complet automat declanseaza singur socurile electrice.
• Chiar daca defi brilarea da rezultate, este foarte importanta continuarea procedurii de resuscitare. Defibrilatorul nu inlocuieste compresiile toracice si respiratia gura la gura.
• Sansele de supravietuire ale victimei vor creste daca persoana care ofera primul ajutor incepe resuscitarea si defi brilarea in primele minute de la instalarea stopului cardiac. Cu toate acestea, in majoritatea tarilor europene, serviciile de urgenta ajung la locul accidentului in aproximativ 8 minute. Din aceasta cauza, este necesar ca populatia sa invete cum sa foloseasca un defi brilator.

Ce observati?

• Victima nu are reactii si nu respira normal. Avem la dispozitie un DEA.

Ce trebuie facut?

1.    Continuati resuscitarea pana cand va este adus defi brilatorul.
2.    Porniti imediat defi brilatorul. Daca exista o persoana care acorda primul ajutor, aceasta trebuie sa continue resuscitarea in acest interval de timp. Urmati instructiunile pe care le afi seaza defi brilatorul.
3.    Dezveliti pieptul victimei si atasati electrozii asa cum arata ilustratia de pe ambalaj sau de pe electrozi.
4.    Asigurati-va ca nimeni nu atinge victim in timp ce defi brilatorul analizeaza ritmul cardiac.
5.    Daca este necesar un soc electric, asigurati-va ca nu se afl a nimeni in apropierea victimei si ca nimeni nu atinge victima. Apasati butonul pentru declansarea socului, atunci cand
aparatul va solicita acest lucru. Un dispozitiv complet automat va administra singur socul electric.
6.    Daca dispozitivul va solicita sa incepeti procedura de RCP, incepeti imediat resuscitarea.
Alternati 30 de compresii toracice cu 2 respiratii gura la gura.
7.    Urmati instructiunile dispozitivului, pana cand:
•    soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea;
•    victima incepe sa respire normal;
•    obositi.
8.    Opriti resuscitarea daca victima incepe sa respire normal. Nu opriti dispozitivul, si mentineti electrozii pe pieptul victimei. Daca victima nu-si recapata cunostinta, asezati-o in pozitia de siguranta.

Masuri preventive
•    Inainte de a atasa electrozii, stergeti pieptul victimei, daca acesta este ud.
•    Radeti sau tundeti parul in exces, daca electrozii nu adera la piele.
•    Dezlipiti orice fel de plasturi de pe pieptul victimei.
•    Daca victima are pacemaker, nu puneti electrozii deasupra acestui dispozitiv, ci lateral, sau dedesubt. Un pacemaker este usor identifi cabil, pielea prezentand o ridicatura in locul in care se afl a acesta.
•    Nu apropiati electrozii de bijuteriile metalice. Daca este posibil, scoateti bijuteriile metalice care ar putea atinge electrozii.