Piramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a
recomandărilor
nutriţionale,
a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate
zilnic
pentru a menţine starea de sănătate şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a
diverselor
boli legate de alimentaţie. Indicaţiile sunt exprimate în porţii de
alimente,
al căror consum zilnic va furniza toţi nutrienţii esenţiali.
În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele
grupe:
1. Pâine,
cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi);
2. Legume
şi vegetale (3-5 porţii pe zi);
3. Fructe
(2-4 porţii pe zi);
4. Lapte
şi derivate (2-3 porţii pe zi);
5. Carne,
peşte, ouă (2-3 porţii pe zi).
Fiecare grupă de alimente este etalată vizual pentru a uşura
sfatul nutriţional
practic.
De asemenea, este reprezentat numărul de porţii ce trebuie consumate
zilnic.
Variaţia dintre minim şi maxim în ceea ce priveşte numărul de porţii depinde
de nevoile
energetice şi de preferinţele alimentare personale. Fiecare
persoană
trebuie să consume cel puţin numărul minim de porţii pentru fiecare
grupă de
alimente. Astfel, consumând alimente din toate „etajele” piramidei se
realizează
un aport adecvat de macro- şi micronutrienţi.
Piramida alimentară subliniază în acelaşi timp echilibrul,
varietatea şi
moderaţia
cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent
pe
consumul cerealelor, legumelor şi fructelor. Sunt reprezentate grafic
alimentele
ce
furnizează macronutrienţii (glucide, proteine, lipide) şi micronutrienţii
(vitamine,
minerale) necesari pentru a menţine starea de sănătate a populaţiei.
Cerealele,
legumele şi fructele sunt cel mai bine reprezentate în piramida
alimentară,
ca fundament al alimentaţiei echilibrate, numindu-le „bază” pentru o
nutriţie
adecvată şi pentru sănătate, notabil fiind faptul că acestea pot reduce
riscul de apariţie a bolilor cronice.
Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, deoarece au un
conţinut
scăzut în
grăsimi saturate, colesterol, zahăr şi sodiu (dăunătoare în cantităţi
excesive).
Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte, brânză,
peşte,
carne şi produse din carne cu un conţinut scăzut în grăsimi), reprezentate
grafic în
al treilea nivel al piramidei, punându-se accent în ultima perioadă pe
consumul
cărnurilor albe în defavoarea celor roşii (care tind să urce în partea
superioară
a piramidei).
Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de
grăsimi şi
de produse
zaharoase. Această porţiune nu are ataşate recomandări în ceea ce
priveşte
numărul de porţii, ci doar menţiunea de a fi consumate rar şi în cantităţi
mici.
Se recomandă reducerea cantitaţii de sare, iar alcoolul, dacă
este consumat,
trebuie să
se rezume la cantităţi mici.
Implementarea în practică a raporturilor ce stau la baza
alcătuirii piramidei
alimentare
are capacitatea de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a reduce
riscul
unor boli cronice cum sunt boala coronariană, accidentul vascular cerebral,
diabetul
zaharat şi unele forme de cancer.
Există diferenţe în ceea ce priveşte alegerea diverselor
alimente, aceasta
variind în
funcţie de cultură, obiceiuri familiale, religie, costul şi disponibilitatea
alimentelor,
alergii şi intoleranţe alimentare.
Piramida oferă posibilitatea alegerii alimentelor din fiecare
grupă reprezentată,
putându-se
crea combinaţii în funcţie de preferinţele individuale.
Totuşi, în cazul în care una din categoriile de alimente nu
poate fi consumată
(de
exemplu, când nu se pot consuma lapte şi derivatele sale în cazul intoleranţei
la lactoză
sau din diverse alte motive), este necesar ca nutrienţii furnizaţi de
respectiva
grupă să fie aduşi din alte produse (de exemplu calciu furnizat de cereale
îmbogăţite
cu calciu, sucuri de fructe îmbogăţite cu calciu, lapte şi derivate
delactozate).
Carnea şi peştele reprezintă surse majore de fier, zinc şi
vitamine din grupul
B în
majoritatea dietelor. Dacă sunt evitate alimentele de origine animală sau
în cazul
în care cantităţile consumate nu sunt cele adecvate, acestea trebuie furnizate
de alte alimente (de exemplu, cerealele îmbogăţite cu fier, spanacul, fasolea
uscată, lintea, mazărea sunt importante surse de fier).
Alături de recomandările dietetice, activitatea fizică efectuată
zilnic aduce
un real
beneficiu. Este demonstrat faptul că activitatea fizică regulată scade riscul
anumitor
boli cronice cum ar fi hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral,
cardiopatia
ischemică, diabetul zaharat tip 2, cancerul de colon şi osteoporoza.
Astfel,
pentru a reduce riscul de apariţie a acestor boli cronice este
recomandat
ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată,
preferabil
în fiecare zi a săptămânii.
Activitatea fizică regulată reprezintă şi o modalitate de a
obţine şi de a
menţine
totodată o greutate corporală normală, atât în rândul adulţilor, cât şi la
copii şi adolescenţi.
= 
, 
, ..., 
formula mediei pătratice este 
